Când suntem îndrăgostiţi avem simptome de nebunie

Posted: 02/09/2011 by Leontin Andrei in Dragoste si sexualitate, Lume
Etichete:, , , , , ,

Există trei etape de îndrăgostire în care sunt implicate diferite tipuri de hormoni. Potrivit cercetătorilor, ceea ce se intâmplă în creier atunci când suntem îndrăgostiţi prezintă similarităţi cu bolile mentale, relatează bbc.co.uk

Bujorii în obrăjori, inima care o ia razna şi mâinile umede sunt câteva dintre semnele evidente ale îndrăgostirii. În interioriul corpului există anumite reacţii chimice, semn că săgeata lui Cupidon a fost lansată.

Una dintre cele mai cunoscute cercetătoare în biochimie este Helen Fisher de la Universitatea Rutgers din New Jersey. Ea spune că ne îndrăgostim în trei etape, în fiecare dintre ele fiind implicate alte combinaţii de substanţe.

1. Dorinţa

Dorinţa este determinată de hormonii sexuali testosteron şi estrogen. Testosteronul nu este prezent doar la bărbaţi. S-a observat că el are un rol important în comportamentul sexual al femeii. Aceşti hormoni te fac „să cauţi cu disperare partener”, susţine Helen Fisher

2. Atracţia

Aceasta este faza în care suntem „loviţi” de dragoste. Când ne îndrăgostim nu ne putem gândi la altceva. Se poate să ne pierdem apetitul, iar nevoia de somn scade. În această etapă, un grup de neuro-transmiţători numiţi monoamine au un rol important. Acestea sunt: dopamina, activată şi de nicotină sau cocaină, adrenalina, care ne face să transpirăm şi să ne bată inima mai tare şi serotonina, una dintre cele mai importante substanţe generate de dragoste şi cea care ne poate înnebuni temporar.

3. Ataşamentul

Aceasta este etapa care urmează după atracţie în cazul unei relaţii de durată. Oamenii nu ar putea să rămână în faza atracţiei pentru totdeauna pentru că nu ar mai realiza nimic. Ataşamenul duce la un angajament pe termen lung şi este legătura care menţine cuplurile unite când urmează să aibă copii. În această etapă intră în acţiune doi hormoni importanţi, cu rol în ataşamentele sociale. Oxitocina este eliberată de hipotalamus în timpul naşterii copilului, ajută la formarea laptelui matern şi la întărirea relaţiei dintre mamă şi copil. Este eliberată şi în timpul orgasmului celor doi parteneri şi generează o legătură puternică între ei. Pornind de la acest fapt, teoria susţine că uniunea în cuplu devine mai solidă dacă se întreţin frecvent relaţii intime.  Vasopresina este o altă substanţă implicată în etapa relaţiei pe termen lung şi este un regulator al activităţii renale.

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile despre tine sau dă clic pe un icon pentru autentificare:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s